Idee campanie VS violenta domestica

Am mai prezentat aceasta problema intr-un articol anterior. Totusi, ca sa nu fie nevoie sa navighezi intre ele, reiau aici unele dintre afirmatii

Contextul

Problema violentei domestice este una presanta in societatea romaneasca. Exista numeroase campanii pentru combaterea acestui fenomen si numeroase initiative desfasurate atat de mediul de afaceri cat si de institutii (ne)guvernamentale.

A&D Pharma a infiintat Fundatia Sensiblu, care intretine un centru de sprijin si consiliere pentru victimele violentei domestice (Casa Blu). Anual, Fundatia ofera asistenta unui numar de peste 600 de persoane. De asemenea, prin intermediul Fundatiei se desfasoara campanii de sensibilizare a populatiei.

Cu toate acestea, problema violentei domestice este in continuare privita destul de neutru si pasiv de catre populatie.

Ideea

Concept: Violenta este pretutindeni.

Etapa 1

UNATC si Inspectoratul Judetean de Politie, in colaboare cu o companie din mediul privat desfasoara o campanie de tip „teasing” in locurile publice din Bucuresti.

In aceasta etapa nu se comunica nimic referitor la campania in curs. Obiectivele principale sunt trezirea interesului public si construirea unui context favorabil receptarii mesajelor campaniei.

Cupluri de actori simuleaza scene de violenta domestica de intensitate medie in:

Aceste scene nu sunt realizate in prezenta copiilor pentru a evita traumatizarea acestora.

Etapa 2

Se incepe comunicarea initiativei.

In media traditionale sunt emise mesaje care sugereaza ca a sta deoparte in situatii de violenta domestica este echivalent cu a fi agresor. Nu se comunica nimic in mod oficial.

In new media, campania este promovata pe site-uri prin acelasi tip de mesaje.

Se filmeaza una dintre scenele realizate de actori iar filmuletul se distribuie pe internet (youtube + bloguri).

Nici acum nu se comunica oficial asupra campaniei.

Etapa 2 se incheie cu o scena mai intensa decat cele de pana acum. Unul dintre cuplurile de actori simuleaza un act de violenta intr-o cafenea aglomerata.

Dupa incheierea sketch-ului, se afirma mesajul fundamental al campaniei. Acest episod este filmat de catre unul dintre partenerii media si va fi folosit ca punct de lansare al etapei 3.

Etapa 3

Se trece la comunicarea oficiala. Mesajele anonime sunt inlocuite de mesaje care includ numele companiei si al campaniei.

Tema violentei domestice este dezbatuta in cadrul programelor care au ca public tinta potentiale victime ale violentei domestice (precum 95/95 sau Duminica in familie).

Urmeaza, desigur, etapa de evaluare.

Nota: pentru date statistice privind violenta domestica in Romania
Downloadeaza cercetarea nationala privind violenta in familie (2003).

Blocuri branduite

Mai in serios, dar mult mai mult in gluma ma gandeam la urmatoarele:

1. Bucurestiul poate fi un oras trist. Uneori peisajul creat de “blocurile gri” de prin Rahova, Dristor, Industriilor etc. este de-a dreptul apasator.

2. Outdoor-urile sunt la mare cautare – asta se deduce din cat de multe sunt deja.

3. Companiile cauta mereu modalitati ingenioase de a comunica.

1 + 2 + 3 = Building branding = o companie ia in primire un bloc, il renoveaza in culorile brand-ului si intr-un colt de sus pune si logo-ul.

Observatii:

  1. Nu as vrea sa vad blocuri rosii sau verzi. Cred ca ar arata si mai urat decat in momentul de fata. Ma gandesc ca ar putea fi o culoare pala, neutra, iar marginile sa fie in culorile brand-ului.
  2. Nu stiu daca este posibil din punct de vedere legal.
  3. Nu stiu daca s-a mai facut pe undeva.
  4. Stiu ca ar costa destul de mult.
  5. Pe de alta parte ar fi o expunere pe termen lung si cred ca ar fi mai bine primit decat un outdoor pe o cladire istorica.
  6. N-ar mai trebui sa spunem ca stam in blocul A4G521B783. :) Am putea spune ca stam in blocul Citroen ;)

De ce vad unii oameni responsabilitatea sociala ca ipocrizie?

In ultimele zile am purtat cateva conversatii foarte interesante pe tema responsabilitatii sociale a companiilor. Desi s-au exprimat si puncte de vedere pozitive, cele negative mi-au atras atentia si pe acestea le voi mentiona in continuare.

O opinie exprimata frecvent de partenerii mei de conversatie a fost ca CSR-ul este facut “de ochii lumii”.

Cateva persoane si-au sustinut convingerea ca niciunei companii nu ii pasa de comunitatea in care activeaza. In plus, compania “ia si oamenii peste picior aruncandu-le in fata programele CSR pe care le-a desfasurat”.

Pe scurt, companiile s-ar implica in viata comunitatii doar pentru ca asta le asigura acoperire media, deci o publicitate mai ieftina si mai de efect.

Nu spun ca un program CSR nu genereaza acoperire media. Din contra, este un adevar si chiar unul important deoarece aduce beneficii considerabile unei companii. Nu consider insa ca este mai ieftin sa faci programe de responsabilitate sociala decat sa iti faci publicitate. Desigur, trebuie sa adaugam si argumentul etic care vine in sprijinul programelor CSR.

Dincolo de eternele contraargumente care pot fi aduse afirmatiilor pe care le mentionam mai sus se afla o problema mai importanta: ce se afla la baza acestor opinii?

In incercarea de a gasi un raspuns intuitiv la aceasta intrebare, am incercat sa analizez putin comunicarea pe probleme de CSR in Romania.

Am observat ca o buna parte din comunicare se face pe langa proiecte si programe. Este un lucru bun…un inceput promitator. Am observat insa ca se comunica prea putin asupra responsabilitatii sociale pe alte paliere.

Spre exemplu: o parte importanta a responsabilitatii sociale a unei companii o constituie politicile fata de angajati. Concret, ce face compania X pentru a-si sprijini angajatii? Ce politici are in ceea ce priveste egalitatea sexelor? Etc.

Chiar daca informatiile acestea pot fi gasite (destul de rar si atunci destul de putine) pe unele site-uri locale, comunicarea programelor este exponential mai intensa.

Cred ca ar trebui ca la capitolul “Responsabilitate Sociala” sa se poata citi si daca in sediul companiei exista o cresa, (concret) care sunt politicile de angajare, ce masuri se iau pentru asigurarea egalitatii si sigurantei la locul de munca etc.

Next Page →