De ce vad unii oameni responsabilitatea sociala ca ipocrizie?
In ultimele zile am purtat cateva conversatii foarte interesante pe tema responsabilitatii sociale a companiilor. Desi s-au exprimat si puncte de vedere pozitive, cele negative mi-au atras atentia si pe acestea le voi mentiona in continuare.
O opinie exprimata frecvent de partenerii mei de conversatie a fost ca CSR-ul este facut “de ochii lumii”.
Cateva persoane si-au sustinut convingerea ca niciunei companii nu ii pasa de comunitatea in care activeaza. In plus, compania “ia si oamenii peste picior aruncandu-le in fata programele CSR pe care le-a desfasurat”.
Pe scurt, companiile s-ar implica in viata comunitatii doar pentru ca asta le asigura acoperire media, deci o publicitate mai ieftina si mai de efect.
Nu spun ca un program CSR nu genereaza acoperire media. Din contra, este un adevar si chiar unul important deoarece aduce beneficii considerabile unei companii. Nu consider insa ca este mai ieftin sa faci programe de responsabilitate sociala decat sa iti faci publicitate. Desigur, trebuie sa adaugam si argumentul etic care vine in sprijinul programelor CSR.
Dincolo de eternele contraargumente care pot fi aduse afirmatiilor pe care le mentionam mai sus se afla o problema mai importanta: ce se afla la baza acestor opinii?
In incercarea de a gasi un raspuns intuitiv la aceasta intrebare, am incercat sa analizez putin comunicarea pe probleme de CSR in Romania.
Am observat ca o buna parte din comunicare se face pe langa proiecte si programe. Este un lucru bun…un inceput promitator. Am observat insa ca se comunica prea putin asupra responsabilitatii sociale pe alte paliere.
Spre exemplu: o parte importanta a responsabilitatii sociale a unei companii o constituie politicile fata de angajati. Concret, ce face compania X pentru a-si sprijini angajatii? Ce politici are in ceea ce priveste egalitatea sexelor? Etc.
Chiar daca informatiile acestea pot fi gasite (destul de rar si atunci destul de putine) pe unele site-uri locale, comunicarea programelor este exponential mai intensa.
Cred ca ar trebui ca la capitolul “Responsabilitate Sociala” sa se poata citi si daca in sediul companiei exista o cresa, (concret) care sunt politicile de angajare, ce masuri se iau pentru asigurarea egalitatii si sigurantei la locul de munca etc.
Telefonia mobila salveaza vieti
In ultima vreme stirile sunt bombardate cu imagini de la accidente rutiere. Poate ca este o consecinta (sau o componenta) a campaniei “Stop accidentelor rutiere! Viata are prioritate!” (Bravo companiilor si institutiilor care sustin campania!)
Problema: numarul accidentelor rutiere atinge cote alarmante. Motivele sunt numeroase. Primele care imi vin in minte sunt viteza excesiva si neatentia la volan.
Rationament: daca eliminam o cauza, putem evita cel putin un accident.
Solutie: trecem de la fapte la vorbe si ne asiguram ca oamenii sunt mai atenti la volan. Facem asta prin telefonia mobila.
De ce?
Foarte multe persoane vorbesc la telefon in timp ce sunt la volan. Studiile arata ca a vorbi la telefon in timp ce conduci este la fel de riscant ca si a conduce in stare de ebrietate. Majoritatea persoanelor sunt constiente ca acea conversatie le distrage atentia, dar tentatia de prelua apelul este prea mare.
In momentul de fata exista optiunea de a folosi un headset. Totusi, aceasta solutie nu rezolva problema concentrarii – atentia ta este in continuare impartita intre sosea si telefon.
Cum?
Providerii de telefonie mobila creeaza un sistem “road-safety”. Acesta ar functiona cam asa:
- In momentul in care un sofer depaseste viteza de 90 km/h apelurile pe care le primeste sunt blocate;
- Apelantul primeste un mesaj prin care este anuntat ca destinatarul este la volan;
Bineinteles, mesajul este si de promovare. Cred ca este o modalitate buna de a comunica o initiativa CSR. Direct, personal si chiar in secunda in care se desfasoara.
- Se inregistreaza numerele de la care a fost initiat apelul.
- In momentul in care autovehiculul este oprit, soferul are optiunea de a returna apelul. Primele 5 minute ale conversatiei sunt gratuite.
Concluzia:
Vorbim despre CSR ca un mod de imbunatatire a vietii comunitatii. O imbunatatire semnificativa ar fi salvarea / prelungirea ei.
Ma pot gandi la cateva companii care sa implementeze sistemul…
P.S. Daca tot am deschis acest subiect: campania nationala impotriva sofatului neglijent poate fi imbunatatita, din punctul meu de vedere.
Imaginile de la locurile accidentelor nu comunica suficient, sunt impersonale. Un morman de fiare contorsionate nu sperie pe nimeni. Un cadavru care ai putea fi tu te sperie. Un copil in coma care ar putea fi al tau te sperie.
Consider ca atunci cand ne dam seama cate vieti riscam pentru a ajunge undeva mai repede, o sa deschidem ochii si o sa inchidem telefoanele inainte de a ne urca la volan.
Responsabilitate corporatista si corporativa
Bogdan Diaconu - asistent universitar la Catedra de Filosofie, Sociologie si Politologie a Facultatii de Management, ASE, Bucuresti (!) semneaza in urma cu ceva vreme articolul Între guvernare corporatistă şi responsabilitate socială corporatistă.
Citind articolul, m-am gandit sa imi lamuresc o neclaritate, asa ca m-am uitat in DEX. Am gasit 3 definitii foarte interesante:
1. CORPORATÍST, -Ă, corporatisti, -ste, adj., s.m si f. 1. Care tine de corporatism si de ideologia lui, privitor la corporatism si la ideologia lui. 2. S.m si f. adept al corporatismului. 3. Adj. Corporativ. – Corporatism + suf. -ist.
2. CORPORATÍSM s.n. Doctrina social-politica si economica, aparuta dupa primul razboi mondial, care preconiza inlocuirea sindicatelor muncitoresti cu corporatii, organizatii profesionale din care sa faca parte atat muncitorii, cat si patronii, precum si inlocuirea parlamentului cu o reprezentanta nationala a corporatiilor. – Din fr. corporatisme.
3. CORPORATÍV, -Ă, corporativi, -e, adj. Care tine de corporatii, privitor la corporatii; pe baza de corporatii; corporatist (3). – Din fr. corporatif.
Din cate observ eu, sensul “corporativ” este al treilea atribuit cuvantului “corporatist“.
Chiar vrem sa lansam asemenea neclaritati privind conceptul de responsabilitate sociala a companiilor?
Eu nu prea as vrea sa vad initiative de responsabilitate sociala corporatista. Spor la proiectele de responsabilitate sociala corporativa totusi!
